Sari la conținut
Știre

Trasee rapide spre diagnostic: necesitatea registrelor moderne de pacienți în hematologie

Echipa EliteCare6 min de citit
Trasee rapide spre diagnostic: necesitatea registrelor moderne de pacienți în hematologie

Recent, trei experți de renume în domeniul hematologiei din România – Prof. Univ. Dr. Daniel Coriu, Prof. Univ. Dr. Horia Bumbea și Prof. Univ. Dr. Mihnea Zdrenghea – au subliniat importanța accelerării procesului de diagnosticare și a implementării registrelor moderne de pacienți. Această cerință a fost exprimată în cadrul unei conferințe de presă, organizată de Swixx BioPharma Romania, BeOne Medicines și FABC, unde specialiștii au subliniat că o abordare mai eficientă poate îmbunătăți semnificativ calitatea îngrijirii oferite pacienților cu afecțiuni hematologice.

Contextul actual în hematologie: provocări și soluții

În România, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor hematologice se confruntă cu diverse obstacole, iar cei trei specialiști au subliniat faptul că aceste provocări necesită soluții urgente. Prof. Daniel Coriu a evidențiat că, în prezent, traseele pentru diagnosticare sunt adesea lungi și complicate, ceea ce duce la întârzieri care pot afecta grav sănătatea pacienților. În cazul suspiciunilor neurgente, specialiștii sugerează ca un consult hematologic să fie realizat în termen de maximum 14 zile.

Importanța acestei propuneri este evidențiată de statisticile alarmante care arată că mulți pacienți cu afecțiuni hematologice ajung la medic în stadii avansate ale bolii. De asemenea, Prof. Coriu a adăugat că pentru a îmbunătăți procesul de diagnostic, este necesară o coordonare eficientă între diferitele specializări medicale, care să asigure o comunicare clară și un protocol standardizat pentru analize.

Registrele de pacienți: un instrument esențial pentru îmbunătățirea îngrijirii

Un alt punct central al discuției a fost necesitatea dezvoltării registrelor moderne de pacienți. Fără aceste registre, este imposibil să se măsoare timpii de diagnosticare sau să se evalueze eficiența programelor de tratament existente. Prof. Coriu a subliniat că, deși există un cadru legislativ adecvat și specialiști bine pregătiți, lipsa registrelor funcționale face ca orice inițiativă de politică sanitară să fie „condusă cu bandaj pe ochi”. Această situație poate avea consecințe grave, deoarece fără date precise nu se poate evalua impactul intervențiilor medicale.

Implementarea registrelor nu doar că va îmbunătăți colectarea de date, dar va permite și o mai bună gestionare a resurselor medicale, facilitând astfel procesul de luare a deciziilor. În plus, registrele pot contribui la identificarea tendințelor și a nevoilor pacienților, oferind date esențiale pentru dezvoltarea unor programe de tratament adaptate nevoilor specifice ale populației.

Leucemia limfocitară cronică: un exemplu de provocare în diagnosticare

În cadrul conferinței, Prof. Horia Bumbea a discutat despre leucemia limfocitară cronică (LLC), o boală complexă care afectează un număr semnificativ de pacienți. Potrivit unor studii internaționale recente publicate în JAMA, între 70% și 80% dintre pacienți nu prezintă simptome la momentul diagnosticului, iar aproximativ o treime nu vor necesita niciodată tratament. Aceasta ridică întrebări importante cu privire la modul în care pacienții sunt evaluați și monitorizați, mai ales că unele forme de LLC sunt asimptomatice pe termen lung.

Prof. Bumbea a subliniat că îngrijirea pacienților cu LLC trebuie să fie continuă, chiar și în absența tratamentului activ. Acest lucru necesită un sistem de urmărire eficient, care să asigure că pacienții primesc îngrijirea necesară și că sunt monitorizați corespunzător. Indicatorii de urmărire sunt esențiali pentru a evalua calitatea îngrijirii și pentru a identifica eventuale lacune în sistemul medical.

Propuneri pentru o mai bună gestionare a LLC

În scopul îmbunătățirii gestionării pacienților cu LLC, Prof. Bumbea a propus o raportare specifică coordonată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății. Aceasta ar putea include un pilot de îngrijire integrată în două sau trei județe, care să faciliteze comunicarea structurată la diagnostic, oferind informații scrise pacienților și acces la sprijin psihologic. Astfel, pacienții ar avea o imagine mai clară asupra bolii lor și ar putea lua decizii informate cu privire la tratament.

Un alt aspect important menționat de specialiști este necesitatea de a dezvolta programe educaționale pentru pacienți, care să le ofere informații despre boală, opțiunile de tratament disponibile și modul în care pot gestiona efectele secundare ale tratamentului. Aceste inițiative nu doar că îmbunătățesc calitatea vieții pacienților, dar contribuie și la creșterea gradului de conștientizare în rândul populației despre afecțiunile hematologice.

Provocările implementării registrelor

Prof. Mihnea Zdrenghea a adus în discuție dificultățile întâmpinate în crearea unui registru național pentru LLC. În 2020, a existat o inițiativă de registru care a fost dotată cu un software, dar care nu a beneficiat de personal dedicat și finanțat. Această lipsă de resurse umane a dus la eșecul inițiativei și a subliniat importanța angajării unor specialiști care să se ocupe de gestionarea registrelor.

Prof. Zdrenghea a propus un pilot în 3-5 centre, care să fie interoperabil cu Registrul Național de Cancer, permițând astfel o evaluare mai bună a pacienților cu LLC. Acest pilot ar trebui să fie evaluat la 12-18 luni înainte de a fi extins, pentru a asigura o implementare eficientă și pentru a identifica eventualele probleme care ar putea apărea în timpul procesului.

Impactul caravanei „Acces la îngrijire”

Caravana „Acces la Îngrijire”, desfășurată de FABC în mediul rural, a avut un impact semnificativ asupra comunităților, oferind acces la analize medicale esențiale. În cadrul acestei inițiative, 627 de participanți au efectuat hemoleucograma, iar 145 dintre aceștia (23%) au primit recomandarea de a fi reevaluati. Această statistică subliniază importanța realizării de analize regulate, dar și necesitatea educării populației cu privire la sănătatea hematologică.

Lorenzo Radu, coordonatorul programelor FABC, a menționat că o analiză modificată nu înseamnă automat un diagnostic de cancer, dar este esențial ca aceste rezultate să nu fie ignorate. De multe ori, persoanele testate în cadrul caravanei au mărturisit că nu își fac analizele de sânge anual, ceea ce subliniază nevoia de a promova conștientizarea importanței monitorizării sănătății.

Finanțarea inițiativelor pentru îmbunătățirea diagnosticării

BeOne Care Foundation, organizația non-profit înființată de BeOne Medicines, a acordat recent grantul „2026 Access to Cancer Care Grant”, în valoare de 50.000 USD, pentru a sprijini două proiecte menite să îmbunătățească diagnosticarea și managementul pacienților cu boli hematologice. Această inițiativă este un exemplu de colaborare între sectorul privat și organizațiile non-guvernamentale, având scopul de a reduce barierele de acces la îngrijirea oncologică.

În România, se estimează anual 4.624 de cazuri noi pentru patru categorii importante de cancere de sânge, dar lipsesc date naționale despre câți pacienți trăiesc cu aceste boli, cât durează drumul până la diagnostic și ce rezultate obține îngrijirea lor. Acest deficit de informații subliniază urgența implementării registrelor de pacienți și a unor strategii eficiente de monitorizare care să permită o mai bună gestionare a resurselor și a intervențiilor medicale.

Implicarea comunității și educația sănătății

Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunității este esențială pentru a asigura o îngrijire adecvată a pacienților cu afecțiuni hematologice. Inițiativele precum caravanele de sănătate, care oferă acces la analize medicale și informații despre sănătate, sunt esențiale pentru a educa populația. Colaborarea între profesioniștii din domeniul sănătății și organizațiile comunității poate contribui la creșterea gradului de conștientizare și la îmbunătățirea accesului la îngrijire.

În concluzie, necesitatea de a crea trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți este esențială pentru îmbunătățirea sănătății publice în România. Această colaborare între specialiști, organizații non-guvernamentale și comunitate nu doar că va facilita diagnosticarea timpurie, dar va contribui și la o gestionare mai bună a resurselor. Fiecare pas în direcția acestei schimbări este un pas către o îngrijire mai bună pentru pacienții cu afecțiuni hematologice.